Tivig Alin Constantin ®™ »ByZbangoe ®™ «

Festival al Cântecului şi Portului Popular din Peştişani

2011-05-03T14:54:00.003+03:00

Ceea ce nu face primăria comunei Peştişani în domeniul activităţii culturale, iată, este posibil prin osârdia unui om minunat, dr. ing. Emil Huidu, preşedintele Asociaţiei Fiii Satului Frânceşti din Gorj, manifestarea actuală fiind la a doua ediţie.

Astăzi, de la orele 11, în Deletul satului Frânceşti, are loc deschiderea unui veritabil Festival al Cântecului şi Portului Popular din Peştişani, judeţul Gorj, organizat de Asociaţia Fiii Satului Frânceşti din Gorj (formularea se justifică, întrucât mai există cel puţin încă o altă localitate Frânceşti, în judeţul Vâlcea). Bănuim că este vorba despre o formaţie de muzică populară avându-l solist şi conducător pe directorul(fără Cămin Cultural, dar plătit astfel de darnica Primărie a comunei Peştişani!) – Constantin Dodo Lătăreţu.

Încă de zilele trecute, afişele au împânzit centrul comunei Peştişani, astfel că nu este exclusă o participare numeroasă a sătenilor, mai ales că astăzi e sărbătoarea Izvorul Tămăduirii şi deci o zi nelucrătoare. Cum spuneam, deschiderea are loc la orele 11, iar frumoasa manifestare culturală va începe cu o paradă a costumelor şi portului popular, în care sătencele îşi prezintă valoroasele costume din lada lor de zestre.

Evident, în vedetă, va urma spectacolul de muzică populară susţinut de îndrăgitul solist Constantin Dodo Lătăreţu, acompaniat de formaţia orchestrală, din care nu va lipsi instrumentistul Nelu Fieraru, din Brădiceni.

Poze de la eveniment pe care le puteti vizualiza si descarca le gasiti la:

http://tivigalin.no-ip.org/photo/photo_thumb.php?dir=546976696720416c696e20c2aee284a220323031312d30342d323920506f7274756c20506f70756c6172

Ion Predoşanu

Trifonul (1 Februarie)

2011-02-04T12:18:00.012+02:00

Trifonul (1 Februarie)

Se credea ca Trif cel Nebun e patron al omizilor, gândacilor şi tuturor insectelor stricăcioase.Această sărbătoare se ţine să nu se înmulţească omizile şi să distrugă livezile de pomi.

De aceea în această zi se sfinţea apă cu care se stropeau livezile şi grădinile.
Locuitorii Satului Francesti se duc în ziua de Sf.Trifon cu preotul la vii să fie roditoare şi păzite de mană şi grindină.

În aceasta zi oamenii obişnuiau să taie o coardă din vie şi sa o planteze în grădina casei, ca să o aibă mereu sub îngrijire şi observare. Această coardă era considerată “norocul viei”, iar prin practicarea obiceiului, unii cetăţeni şi-au consolidat adevărate halângi de vie în preajma gospodăriei.

Din Plaiul Francestiului, in data de 1 februarie era practicat ritalul TÂR

COLUL VIILOR.Gospodarii urcau în această zi la vie cu plosca plină şi baniţa cu mâncare. Ei tăiau trei viţe de la trei butuci, pe care le plantau rugându-se: “Să dea Dumnezeu ploaie la vreme şi să le păzească de orice stricăciune!”

Se obişnuia ocolirea perimetrului viei cu plosca în mână, făcându-se trei popasuri de rugăciune pentru viitoarea recoltă de struguri. În zona Francestiului, în dimineaţa Sfântului Trifon femeile mergeau la vie şi sub ameninţarea cosorului ori a foarfecei rosteau de trei ori formula magică de obligare la belşug: “Faci struguri ori te tai?”, apoi turnau vin la radacina butucului rostind: “şi-am dat vin,

să-mi dai vin/ Eu o picătură, tu o umplutură”.

Era adus preotul, care sfinţea apă, să fie stropite viile cu apă sfinţită ca să aibă tot anul parte numai de apă curată.După aceste ritualuri, la pivniţele de pe deal se făceau petreceri, care durau uneori şi până a doua zi. Obiceiul a fost semnalat şi în satele comunei Pestisani.

La Francesti, după slujba preotului, făcută în deal cu vii, se încingeau praznice cu lăutari, la care se ospătau şi săracii satelor. Focuri mari încălzeau odinioară ulcelele şi oalele cu vin păstrat pentru rugă.La Francesti preotul citeste pe deal rugăciunea-blestem a Sfântului Trifon, apoi dădea dezlegarea petrecerii-paznic.

Participanţii la “Praznicul viilor” din ziua de Sfântul Trifon purtau o cunună din corzi de vie, pe care a doua zi o aşezau la icoană. Acest obicei poate fi pus în legătură cu credinţa-legendă a originii viţei de vie din sângele lui Hristos, de aceea cununa se numea icoană.

Urcand spre dealul viilor se porneşte cu procesiunea având înainte steagurile bisericeşti. La crucile şi troiţele de pe deal preotul face slujbă şi citeşte rugăciunea Sfântului Trifon contra dăunătorilor recoltelor: insecte, lăcuste, furnici.

CLICK AICI pentru mai multe poze

La Peştişani, „Infinitul“ măsoară doar 12 metri

2010-12-23T01:03:00.005+02:00

La Peştişani, „Infinitul“ măsoară doar

„Sora“ coloanei lui Brâncuşi a fost montată la intrarea în Peştişani

O replică a operei lui Constantin Brâncuşi, Coloana fără Sfârşit, a fost instalată la intrarea în comuna natală a marelui sculptor gorjean. Copia „Coloanei“ lui Brâncuşi a fost cumpărată de Nicolae Nicolcioiu, viceprimarul din Peştişani, în schimbul a două troiţe din lemn.

O replică a coloanei realizată de marele sculptor Constantin Brâncuşi, dar de dimensiuni mult mai mici - 12 metri faţă de 29,35 metri originalul - a „răsărit" pe un teren viran de la intrarea în localitatea gorjeană Peştişani, . Autorităţile locale susţin că au dorit, astfel, să marcheze comuna în care s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii. Reproducerea la scară a „Coloanei fără Sfârşit" nu poate fi ratată de niciun trecător pentru că se află la marginea drumului DN 67 D Târgu-Jiu - Tismana - Băile Herculane, iar în jur nu există nicio construcţie.

Poveste misterioasă

Localnicii din satul Frânceşti, aflat în imediata vecinătate a monumentului, nu ştiu prea multe despre coloana din beton care a apărut în zonă. „Eu n-am văzut-o până acum. Am auzit că seamănă cu cea făcută de Brâncuşi, dar că nu este încă terminată. Are şi nişte pietre mari în jurul ei, dar nu ştiu ce e cu ele. E bine că s-a pus aici Coloana, e un gest de recunoştinţă", spune Filip Tivig (77 de ani). Bărbatul a venit acum pentru prima dată să vadă îndeaproape „Coloana din Peştişani", deşi locuieşte nu foarte departe. Soţiei acestuia, Elena (69 de ani), doar îi ajunsese la urechi că pe acolo pe unde merge vara cu vitele la păscut a apărut o „coloană" ca a lui Brâncuşi, dar n-a avut curiozitatea să meargă să o vadă. Construcţia este din beton, are 12 metri înălţime şi este fixată într-o fundaţie adâncă de doi metri. Florin Pavel, primarul comunei Peştişani, spune că lângă copia Coloanei va fi amenajată şi o parcare pavată cu pietre şi vor fi amplasate scaune şi mese pentru drumeţii obosiţi.

Originalul are 29,35 metri înălţime

Edil cu simţ artistic

Nicolae Nicolcioiu, viceprimarul din Peştişani, este cel care a descoperit copia în miniatură a Coloanei fără Sfârşit. „Am găsit, vara trecută, această «Coloană în buruieni», în curtea bisericii din comuna Stăneşti. Am şi luat legătura cu părintele Popescu şi am întrebat ce este cu ea. Mi-a spus că se află acolo de aproximativ 20 de ani şi că este realizată la comanda fostului preot al parohiei Stăneşti. I-am explicat că e vorba de comuna lui Brâncuşi şi că e bine să se afle acolo", spune Nicolcioiu.

Viceprimarul declară că a negociat cu părintele ca Primăria Peştişani să facă două troiţe din lemn în schimbul Coloanei. „Am luat Coloana de acolo şi am montat-o. Consiliul Local n-a fost de acord să plătească 3.000 de lei contravaloarea celor două troiţe înalte de trei metri, aşa că totul a rămas pe umerii mei. Dar am găsit câţiva sponsori. Coloana va trebui acum curăţată, chituită ca să arate bine şi să reziste", mai precizează el.

Sursa: www.adevarul.ro

http://www.adevarul.ro/locale/targu-jiu/La_Pestisani-Infinitul_masoara_doar_12_metri_0_393561163.html#

2010-12-15T00:29:00.004+02:00

Colindă Studențească

Pusca si cureaua lata,
Ce studenti eram odata..
Acum cerem excelenta,
Tu vrei doar de aparenta!

Pusca si cureaua stransa,
De-o sa bat din usa in usa,
Chiar de’s excelent student,
Nu am niciun stimulent!

Tara-n spate vrei s-o tin,
Mai gandeste-te putin…
Cum ma motivezi pe mine
Sa stau in tara la tine?

De la drepturi tot ne tai,
Tabere zici ca nu dai,
Cu 25% ne-ai dezarma
Ne’ntrebam ce va urma?/
Nu schimba nimeni cu noi
Gume, cu muraturi noi!
Ci vrem drepturile’napoi!

BALUL UPT ELECTRO 2010 Timisoara – LSFEE ~ AC ~ ETC

2010-12-10T23:11:00.019+02:00

BALUL UPT ELECTRO Timisoara – LSFEE ~ AC ~ ETC

Casa Studentilor a fost gazda balului Facultatii de Electrotehnica din Timisoara.Tinerii au sarbatorit acolo pret de cateva ore, dupa care s-au mutat in Youtopia Club pentru inca o petrecere incendiara. Seara a inceput cu un stand-up comedy facut de „Brigada 2 pe trei” si mu
zica reggae.Invitatii principali ai serii, Kamelia şi George Hora, au intrat pe scena la ora 1 si jumatate si, impreuna cu publicul, au dat startul showului. Petrecaretii se inghesuiau sa fie cat mai aproape de vedete, cantau si demonstrau ca stiu toate versurile, ca niste fani adevarati.

Lume multa, inghesuiala mare, dar si atmosfera excelenta in Youtopia, pentru ca tinerii nu s-au dat dusi acasa pana dimineata.

Pentru mai multe POZE accesati http://tivigalin.no-ip.org/photo

Pentru cei care doresc le pot si descarca!!! direct de pe site...

Sursa: Opinia Timisoarei

Târgu-Jiu orasul Lumini: 40 de kilometri de ghirlande va lumina oraşul lui Brâncuşi

2010-12-02T13:43:00.015+02:00

Târgu-Jiu orasul Lumini: 40 de kilometri de ghirlande va lumina oraşul lui Brâncuşi

Iluminatul public ornamental va fi pornit în seara de 1 decembrie, la ora 18.00. Pentru început, vor fi iluminate doar zona centrală şi străzile principale.

Anul acesta, peste 1.600 de figurine, circa 40 de kilometri de ghirlanda lineară, aproape 36 de kilometri de ghirlandă sub formă de traversări de-a lungul bulevardelor şi 120 de brăduţi cu înălţime de 6 metri vor împodobi oraşul lui Brâncuşi.

Bradul din Piaţa Prefecturii are o inaltime de 24 de metri, iar în curând lângă el va fi adusă şi sania lui Moş Crăciun. Echipamentele au fost folosite şi în anii trecuţi, iar acum au fost completate şi reparate pentru a acoperi mai multe zone a Municipiului Targu Jiu.

Suma alocată pentru reparaţii şi întreţinere se ridică la 30.000 de lei. Va asteptam sa ne vizitati iar pana atuncea puteti atmira o parte a orasul prin poze.

Adresa Poze

http://188.173.208.173/photo

Pensiune Ranca DOR DE MUNTE - Ranca-Novaci GORJ

2010-09-18T12:33:00.005+03:00

Pensiune Ranca Dor de Munte

Pensiunea Dor de Munte este finalizata in 2009 fiind situata la aproximativ 200 m de partia II de schi in Ranca.
Pensiunea dispune de sala de conferinta, bar, restaurant cu capacitate de 25 de locuri.
Cele 6 camere primitoare au fiecare paturi matrimoniale, baie proprie, apa calda permanenta.

Facilitatile oferite de Pensiunea Dor de Munte
- restaurant
- sala de conferinte
- bar, restaurant
- acces la bucatarie pensiunii (ideal pentru grupuri!)
- TV
- parcare proprie

Facilitatile oferite de camerele Pensiunii Dor de Munte
- camera cu pat matrimonial
- apa calda permanent
- baie în camera
- televizor în camera.

Prezentare video

Galerie foto

Tarifele de cazare sunt negociabile indiferent de sezon.

Contacte :
Camelia Danescu – 0735161610
Giorgica Danescu – 0745658702

Va asteptam pentru a petrece clipe de neuitat!!

SERVAR NOU ~ O noua adresa http://tivigalin.no-ip.org/blog

2010-08-23T13:50:00.003+03:00

Noul meu BLOG & Attasamente PHOTO se vor gasi la urmatoarele adrese:

http://tivigalin.no-ip.org/blog BLOG

http://tivigalin.no-ip.org/photo POZE

Daca vor aparea unele modificari cu adresa va voi anunta...

Va multumesc si va astept pe noile portale WEB

Practica DEVA ~ CET MINTIA

2010-07-20T13:31:00.013+03:00

Termocentrala CET MINTIA

1. Secţia Combustibili

Combustibilul folosit. Sursa de combustibil. Transportul combustibilului la centrală. Măsuri de protecţia muncii. Schema de transport pe bandă a combustibilului. Metode şi mijloace de eliminare a deşeurilor şi neferoase din cărbune. Mori de cărbune Mijloace de evacuare a zgurei şi cenuşii.

2. Secţia Chimică

Calităţi cerute apei de alimentare, schema epurării chimice, rolul fiecărui element al schemei. Prepararea reactivilor chimici şi măsurători de laborator. Modul de preparare a apei de adaos.

3. Secţia termomecanică

a) Cazanul de abur
• Rolul cazanului în circuitul termic apă-abur. Tipul cazanului, elemente componente şi rolul fiecărui element. Caracteristicile cazanului: debit, presiune, temperatură etc. Focarul şi sistemele de arzătoare.
• Circuitul apei de alimentare a cazanului. Pompa de alimentare; sensul de circulaţie al apei în ţevile fierbătoare Supape de siguranţă.
• Punctul de comandă al cazanului: mărimi măsurate, aparate de măsură folosite, elemente de automatizare ale cazanului, semnalizări, blocaje.
• Probleme de exploatare a cazanului. Personalul de deservire şi rolul său. Pornirea şi oprirea cazanului. Manevre la variaţii de sarcină. Mărimi termomecanice care se citesc periodic. Descrierea unor avarii.

b) Turbina cu abur
• Tipul turbinei şi rolul ei, numărul de trepte, parametrii aburului la intrare şi ieşire. Reglarea turaţiei şi debitului, încărcarea şi descărcarea turbinei. Virorul şi rolul său. Avarii posibile şi remedierea lor.
• Sistemul de reglare automată a vitezei. Caracteristici.
• Condensatorul, tipul constructiv şi rolul său. Dimensiuni şi materiale folosite. Modul de realizare a vidului în condensator; cauzele şi urmările modificării valorii vidului în condensator. Avarii în condensator, prevenirea şi remedierea lor. Pompa de condens, caracteristici. Degazoare.
• Circuitul apei de răcire a condensatorului. Rolul apei de răcire. Barajul, captarea apei, aducţiunea. Staţia de curăţire a apei. Turnurile de răcire, rolul, construcţia, regimul de funcţionare.
• Circuitul regenerativ. Rolul preîncălzirii regenerative. Numărul şi tipul preîncălzitoarelor, caracteristici, forma constructivă, materiale folosite.
• Camera de comandă termomecanică. Personalul de tură şi rolul fiecăruia. Manevre pentru modificarea regimurilor de funcţionare al turbinei. Pornirea şi oprirea turbinei. Mărimile urmărite şi citite periodic.

4. Secţia Electrică

a) Staţia electrică exterioară

• Schema electrică a staţiei. Numărul şi caracteristicile transformatoarelor de forţă. întrerupătoare: tipuri, forme constructive, manevre. Celulele de măsură, reductori de tensiune şi curent, caracteristici. Descărcătoare. Numărul de plecări şi tensiunile lor. Punerea la pământ de protecţie, paratrăznete. Sistem de deschiciurare. Staţia interioară.
• Serviciile interne ale centralei. Schema de alimentare a serviciilor interne. Modul de asigurare al rezervei. Tensiuni folosite. Elemente ale serviciilor interne. Sala acumulator, circuitele de curent continuu. Atelierul de reparaţii electrice.
• Elemente constructive ale liniilor electrice aeriene: stâlpi, conductori, armături şi cleme, izolatori. Punerea Ia pământ a stâlpilor. Linii electrice subterane: tipuri de cabluri folosite, trasee ale cablurilor.

b) Generatorul electric
• Caracteristici ale generatorului sincron, parametrii. Forma constructivă. Sistemul de răcire al generatorului sincron. Sistemul de excitaţie folosit. Caracteristicile excitatoarei de lucru. Dispozitivul de forţare a excitaţiei şi cel de dezexcitare rapidă. Regulatorul de tensiune al generatorului. încărcarea cu putere activă şi reactivă a generatorului sincron. Sincronizarea. Mărimi măsurate.
• Camera de comandă electrică. Panourile camerei de comandă şi mărimi măsurate. Personalul de tură şi rolul său. Legătura cu dispecerul central şi modul de întocmire a formelor de lucru.

5. Secţia PRAM-AMC

• Organizarea serviciului PRAM. Personalul de deservire, modul de intervenţie a personalului în probleme de PRAM ale centralei. Instrumente, instalaţii de măsură şi verificare ce le posedă.
• Protecţiile generatorului sincron: protecţia maximală (temporizări), la suprasarcină, faţă de punerea la pământ.
• Protecţiile transformatorului şi liniilor electrice: protecţii maximale, de distanţă, diferenţiale.
• Protecţiile cazanului şi turbinei.
• Schemele de comandă ale întreruptoarelor, RAR, blocaje.

6. Probleme de protecţia muncii

• Legislaţia privind protecţia muncii, instructajul de protecţia muncii,
• Tehnica securităţii privind încărcarea, descărcarea, transportul, manipularea şi depozitarea materialelor.
• Noxe industriale şi combaterea lor: acţiunea zgomotului, trepidaţiilor, toxinelor, prafului, radiaţiilor.
• Tehnica securităţii privind uneltele de mână.
• Tehnica securităţii privind instalaţiile şi echipamentele electrice şi termomecanice.
• Acordarea primului ajutor în caz de electrocutare.

Welcome To Mamaia - Imagini din Complexul Studentesc Timisoara...

2010-06-25T00:31:00.010+03:00

Distractie in Complexul Studentesc Timisoara? In fata Caminului 7 mai lipsea nisipul si muzica:

Imaginile surprinse in fata caminului C7

CLICK AICI

Poze

Pentru DOWNLOAD

»Tivig Alin ®™« Festivalul Cantecului si Portului Popular GORJENESC ~ Francesti GORJ

2010-04-26T23:01:00.031+03:00

Festivalul
CANTECULUI SI PORTUL POPULAR
GORJENESC
~Comuna Pestisani sat Francesti GORJ~

Mai MULTE POZE AICI

Scurt Istoric

Istoricul Bisericii de lemn, Sfântul Gheorghe, cătunul Boaşca, sat Frânceşti, comuna Peştişani, judeţul Gorj Biserica a fost construită în anul 1823, sub arhipăstoria episcopului P.S.Calinic (1823-1855), dezvoltată ca dimensiune aşa cum există şi astăzi. Pisania bisericii, scrisă cu litere chirilice: „Această sfântă şi Dumnezeiască biserică s-au făcutu la leatu 1823, cu toată cheltuială şi osteneală, şi toată din lemn, a dumnealor postelnicul Ioan Brădiceanu şi cu a lu(i) Co(n)standin Tivig; au ajutorat logofătul Frumuşanu (şi) Logofătul Şerban Brăiceanu şi a (dumnea)lor care se vor aşeza în pomelnicele (şi) Co(n)sta(n)din Apostoiu; au lucrat cu mâinile den început prin săvârşitu şi cu tot satul+Deaconul Zamfir, zograf, 1823”.

Pisania bisericii nu menţionează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 şi dacă Boaşca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii. Din declaraţiile Legioarei Mocioi şi ale Nataliei Coteţ, ambele descendente ale familiilor preoţeşti care au slujit biserica din Boaşca şi Frânceşti, se pot preciza cronologia şi preoţii parohi care au slujit în aceasta. Astfel, în jurul anului 1808, preot în bisericuţa de lemn din Boaşca a fost Ion Popescu, supranumit „Moşu Popa Bătrânul” care a slujit în biserică până în anul 1839, când a decedat. Acesta a fost martor al incendierii vechiului lăcaş prin represaliile turceşti şi deci el este preotul paroh care a construit în anul 1823 biserica Sf.Gheorghe, realizată prin străduinţa lui şi a locuitorilor satului Boaşca.

După moartea preotului Ion Popescu, locul la biserică a fost luat de fiul său preotul Gheorghe Popescu care şi acesta la rândul său a trimis la învăţătură preoţească pe fiul său Simeon Popescu. Popa Simeon Popescu a fost numit în sat „Milostivul” , dar din nefericire a decedat în anul 1896 la vârsta de numai 32 de ani. După anul 1896 biserica din cătunul Boaşca a fost păstorită de preoţi care slujeau şi la biserica din satul Frânceşti. În jurul anului 1900, în satele Boaşca şi Frânceşti se afla ca preot Ion Brâncuţi din Brădiceni, căruia i-au succedat preoţii Theodor Gureanu, Ion Pavel Ilioniu, Ion Nicolcioiu, Valeriu Bilău, Nicolae Daviţoiu, Ion Andrescu, Constantin Goncea, actualmente Constantin Croicu. Rolul acestei biserici s-a redus după construirea şi sfinţirea, în anul 1908, a actualei biserici din centrul satului Frânceşti.

Atât clădirea bisericii cât şi zestrea patrimonială din interior au rămas pradă degradării şi sustragerii obiectelor de cult, datorită nepăsării autorităţilor statului şi lipsei de interes manifestate de unii slujitori ai bisericii. Pe timpul păstoriei preotului paroh Nicolae Daviţoiu o parte din patrimoniu care exista în biserică ( 18 icoane şi 7 cărţi), au fost predate cu proces-verbal Muzeului Judeţean Gorj şi date spre conservare la Mănăstirea Tismana. După evenimentele din 1989, deşi această biserică se afla înscrisă pe lista monumentelor istorice, a continuat să rămână închisă, fiind folosită ca depozit pentru fân şi resturi lemnoase rezultate din curtea bisericii. În anul 2000 localnicii au constatat că acest monument se află într-un stadiu foarte avansat de degradare: grinzi putrede în pereţi, acoperişul foarte deteriorat, ploua prin şindrilă, catapeteasma total distrusă, la fel scaunele şi au manifestat dorinţa de a reabilita această biserică. În anul 2002, un grup de iniţiativă, format din 18 membri fondatori, au înfiinţat Asociaţia Fiii Satului Frânceşti din Gorj, care şi-au propus ca obiectiv reabilitarea bisericii de lemn pentru ca lăcaşul să fie introdus în circuitul turistic şi redat activităţilor religioase.

Membrii asociaţiei au demarat acţiunea, proiectul fiind realizat prin finanţare proprie, din contribuţia membrilor asociaţiei, donaţii şi sponsorizări. În anul 2002 s-au demarat lucrările, începând cu consolidarea fundaţiei, lucrări efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase.

În 2003 s-a recondiţionat acoperişul. Şindrilă brută procurată din Polovragi şi prelucrată de 3 meşteri. S-a reparat şi bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat şi acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecţionat scaunele din nou pentru câ cele vechi au fost total deteriorate, s-a introdus energia electrică în interiorul bisericii.

În anul 2005 s-a realizat catapeteasma nouă, cea veche nu s-a putut restaura fiind foarte deteriorată, cu porţiuni arse, icoane lipsă în totaltate. Sculptura catapetesmei s-a realizat de către sculptorul Nicolae Oproiu din comuna Sălătrucu, judeţul Argeş, iar pictura pentru catapeteasmă şi pentru restul bisericii a fost realizată de pictorul Căpuşe Ilie din comuna Valea Danului, sat Vereşti, judeţul Argeş.

Resfinţirea bisericii de lemn Sfântul Gheorghe a avut loc în ziua de 18 iunie 2006, de către I.P.S. Mitropolitul Olteniei Teofan Savu.

POZE »Tivig Alin ®™« Asociatia Fiii Satului Francesti din Gorj – Festivalul Cantecului si Portului Popular GORJENESC ~Biserica de LEMN Sf. Gheorghe Francesti~

PENTRU A VIZUALIZA INTREAGA GALERIE FOTTO CLICK

CLICK ~ POZE