Istoricul Bisericii de lemn, Sfântul Gheorghe, cătunul Boaşca, sat Frânceşti, comuna Peştişani, judeţul Gorj Biserica a fost construită în anul 1823, sub arhipăstoria episcopului P.S.Calinic (1823-1855), dezvoltată ca dimensiune aşa cum există şi astăzi. Pisania bisericii, scrisă cu litere chirilice: „Această sfântă şi Dumnezeiască biserică s-au făcutu la leatu 1823, cu toată cheltuială şi osteneală, şi toată din lemn, a dumnealor postelnicul Ioan Brădiceanu şi cu a lu(i) Co(n)standin Tivig; au ajutorat logofătul Frumuşanu (şi) Logofătul Şerban Brăiceanu şi a (dumnea)lor care se vor aşeza în pomelnicele (şi) Co(n)sta(n)din Apostoiu; au lucrat cu mâinile den început prin săvârşitu şi cu tot satul+Deaconul Zamfir, zograf, 1823”.
Pisania bisericii nu menţionează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 şi dacă Boaşca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii. Din declaraţiile Legioarei Mocioi şi ale Nataliei Coteţ, ambele descendente ale familiilor preoţeşti care au slujit biserica din Boaşca şi Frânceşti, se pot preciza cronologia şi preoţii parohi care au slujit în aceasta. Astfel, în jurul anului 1808, preot în bisericuţa de lemn din Boaşca a fost Ion Popescu, supranumit „Moşu Popa Bătrânul” care a slujit în biserică până în anul 1839, când a decedat. Acesta a fost martor al incendierii vechiului lăcaş prin represaliile turceşti şi deci el este preotul paroh care a construit în anul 1823 biserica Sf.Gheorghe, realizată prin străduinţa lui şi a locuitorilor satului Boaşca.
După moartea preotului Ion Popescu, locul la biserică a fost luat de fiul său preotul Gheorghe Popescu care şi acesta la rândul său a trimis la învăţătură preoţească pe fiul său Simeon Popescu. Popa Simeon Popescu a fost numit în sat „Milostivul” , dar din nefericire a decedat în anul 1896 la vârsta de numai 32 de ani. După anul 1896 biserica din cătunul Boaşca a fost păstorită de preoţi care slujeau şi la biserica din satul Frânceşti. În jurul anului 1900, în satele Boaşca şi Frânceşti se afla ca preot Ion Brâncuţi din Brădiceni, căruia i-au succedat preoţii Theodor Gureanu, Ion Pavel Ilioniu, Ion Nicolcioiu, Valeriu Bilău, Nicolae Daviţoiu, Ion Andrescu, Constantin Goncea, actualmente Constantin Croicu. Rolul acestei biserici s-a redus după construirea şi sfinţirea, în anul 1908, a actualei biserici din centrul satului Frânceşti.
Atât clădirea bisericii cât şi zestrea patrimonială din interior au rămas pradă degradării şi sustragerii obiectelor de cult, datorită nepăsării autorităţilor statului şi lipsei de interes manifestate de unii slujitori ai bisericii. Pe timpul păstoriei preotului paroh Nicolae Daviţoiu o parte din patrimoniu care exista în biserică ( 18 icoane şi 7 cărţi), au fost predate cu proces-verbal Muzeului Judeţean Gorj şi date spre conservare la Mănăstirea Tismana. După evenimentele din 1989, deşi această biserică se afla înscrisă pe lista monumentelor istorice, a continuat să rămână închisă, fiind folosită ca depozit pentru fân şi resturi lemnoase rezultate din curtea bisericii. În anul 2000 localnicii au constatat că acest monument se află într-un stadiu foarte avansat de degradare: grinzi putrede în pereţi, acoperişul foarte deteriorat, ploua prin şindrilă, catapeteasma total distrusă, la fel scaunele şi au manifestat dorinţa de a reabilita această biserică. În anul 2002, un grup de iniţiativă, format din 18 membri fondatori, au înfiinţat Asociaţia Fiii Satului Frânceşti din Gorj, care şi-au propus ca obiectiv reabilitarea bisericii de lemn pentru ca lăcaşul să fie introdus în circuitul turistic şi redat activităţilor religioase.
Membrii asociaţiei au demarat acţiunea, proiectul fiind realizat prin finanţare proprie, din contribuţia membrilor asociaţiei, donaţii şi sponsorizări. În anul 2002 s-au demarat lucrările, începând cu consolidarea fundaţiei, lucrări efectuate de o echipă de constructori condusă de ing. Victor Tănase.
În 2003 s-a recondiţionat acoperişul. Şindrilă brută procurată din Polovragi şi prelucrată de 3 meşteri. S-a reparat şi bolta, s-au înlocuit grinzile putrede, s-a reparat pridvorul, s-a reparat şi acoperit poarta de la intrare. Pe parcursul anului 2004 s-a montat pardoseala din scândură nouă, s-au confecţionat scaunele din nou pentru câ cele vechi au fost total deteriorate, s-a introdus energia electrică în interiorul bisericii.
În anul 2005 s-a realizat catapeteasma nouă, cea veche nu s-a putut restaura fiind foarte deteriorată, cu porţiuni arse, icoane lipsă în totaltate. Sculptura catapetesmei s-a realizat de către sculptorul Nicolae Oproiu din comuna Sălătrucu, judeţul Argeş, iar pictura pentru catapeteasmă şi pentru restul bisericii a fost realizată de pictorul Căpuşe Ilie din comuna Valea Danului, sat Vereşti, judeţul Argeş.
Resfinţirea bisericii de lemn Sfântul Gheorghe a avut loc în ziua de 18 iunie 2006, de către I.P.S. Mitropolitul Olteniei Teofan Savu.
PENTRU A VIZUALIZA INTREAGA GALERIE FOTTO CLICK
